O seară memorabilă cu Mihaela Vosganian și Grigore Leșe. Așa s-ar putea rezuma, în doar câteva cuvinte, întîlnirea ce a avut loc  vineri 29 martie la Centrul Cultural Armean din București. Cei doi au reușit să ne capteze prin cuvânt și, mai ales muzică, demonstrându-ne că există un dialog intercultural. În cazul de față între armeni și români. De altfel cei doi au colaborat într-un proiect mai amplu, intitulat Calea îngerului uman, (împreună cu Grupul experimental Inter-Art ) având spectacole din Grecia până în Japonia. Grigore Leșe a reușit să ne capteze prin cuvânt și câteva momente unice, de muzică live, iar fragmentele pe bandă din lucrările Mihaelei Vosganian ne-au apropiat de un gen muzical poate prea pretențios, pentru unii, dar plin de incantații

17:15, 21 Մարտ, 2013

ԲՈՒԽԱՐԵՍՏ, 21 ՄԱՐՏԻ, ԱՐՄԵՆՊՐԵՍ: Երեկ Բուխարեստի Հայոց միության մշակույթային կենտրոնում ռումինահայ հրապարակախոս Պետրոս Խորասանջյանը (BedrosHorasangian) հրավիրել էր հերթական բանավեճ-զրույցի, այս անգամ` «Ռումինահայերի գեղարվեստական եւ մշակույթային ավանդը» խորագրով: Հիմնական բանախոսն էր դոկտոր Վլադ Պետրոսը (VladBedros), ով ներկայացրեց իր  «Հայկական մշակույթային ժառանգությունը Ռումինիայում. Աքսորի կարոտի եւ մշակութային ինտեգրման միջեւ» աշխատությունը, ստեղծման շարժառիթները եւ հայկական ինքնության փնտրտուքները: Երեկոյի հատուկ հյուրն էր Հարավարեւելյան Եվրոպական հետազոտությունների ինստիտուտի տնօրեն, հայտնի բյուզանդագետ եւ բալկանագետ դոկտոր, պրոֆեսոր Նիկոլաե Շերբան Տանաշոկան (Nicolae-ȘerbanTanașoca): Վերջինս, խոսելով ռումին իրականության մեջ ազգային

În urmă cu un an la librăria Dalles din București avea loc lansarea volumului Patrimoniul artistic armenesc în România. Între nostalgia exilului și integrarea culturală scris de lector univ. dr. Vlad Bedros. Un tânăr care venea, într-o vreme, la cursurile de armeană ale doamnei Blănaru dar care preocupat de activitatea lui de cercetător în arta medievală dar și de pedagog  la catedra de Istoria şi Teoria Artei a Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti nu a mai putut “să țină pasul” cu activitatea comunitară. Sigur că sunt și alți conaționali care, prin natura activității lor, nu au timp să participe la viața comunitară asta neînsemnând că nu sunt armeni ! Revenim. Surpriza a venit o dată cu acest volum,

Mărturisesc că nu vin în fiecare duminică la Catedrala Armeană din București. Agitația din timpul săptămânii mă determină, de multe ori, să rămân acasă. Dar duminica trecută am trecut să văd ce mai fac armenii mei. Era multă lume. Venise domnul senator, acum ministru, Varujan Vosganian și fiecare, parcă, dorea să-l felicite, să-i vorbească. O atmosferă caldă, ca într-o familie în care fiul cel mare își regăsește neamurile și prietenii după o absență îndelungată. Dar îndreptându-mă spre clubul nostru, pentru a savura o cafea, pe ușa de la intrare mi-a atras atenția un afiș. O caricatură peste care era scris Ion Șahighian și Teatrul Românesc. Mai jos erau menționate numele unor personalități ale scenei românești care urmau să participe

Mai multe personalități ale vieții culturale  românești sau armene  au trecut pragul  Centrului Cultural Armean din București  ( începând cu data de 13  mai 2012 ) participând la acțiunile organizate în str. Armenească nr. 13.

Hayk Demoyan, director al Institutului şi Muzeului Genocidului din Erevan

Excelenţa Sa Hamlet Gasparian, ambasador al Republicii Armenia în România

Andrei Pippidi, Prof. Univ. Dr. Facultatea de Istorie  

Nicolae-Şerban Tanaşoca, Director Institutul de Studii Sud-Est Europene

Liviu Franga, Decan al Facultăţii de Litere

Aurelian Scrima, Director Editura